Fantezie electorala

Si-au descalcit pletele dupa paruielile zdravene pe care si le-au tras, s-au spalat de noroiul cu care s-au batut intre ele, si-au pus mastile cele mai blajine pe care le-au gasit la naftalina si si-au amintit de tine. Acum, care mai de care mai aranjate, mai coafate si mai decoltate iti trimit mailuri, sms-uri, iti lasa in usa biletele si poze cu autografe, te acosteaza pe strada, apar la televizor, in ziare si pe panourile publicitare. Toate cu scopul de

Read Full Post »

Nunta si nemaritata

Ce poate fi mai placut auzului decat intrebarea „Tu cand te mariti?” ?

Poate doar aceeasi intrebare auzita de la 200 de persoane in aceeasi zi…

Ei bine, nunta a fost de pomina. Miri frumosi. Mancaruri alese si vin bun, din via noastra :) Muzica absolut superba, niste instrumentisti foarte buni – „Ciocarlia” lor i-a lasat pe nuntasi cu gurile cascate.

Eu, insa, in calitatea mea de sora (mai mare) a miresei, am avut de suportat mai multe inconveniente. Banuiam ca asa se va intampla, dar asteptarile mi-au fost depasite cu mult.

Intai, rudele si prietenii de familie pe care ii salutam aveau grija (cu rare exceptii) sa se intereseze despre starea mea civila. Nu m-ar intreba de sanatate sau altceva, doamne fereste. Asa procedeaza de cativa ani, dar devin tot mai incrancenati parca. Mi-au zis unii mai „diplomati” si: „Vezi, ca timpul trece.”

Apoi, toate urarile si toasturile se incheiau cam in modul urmator: „Ti-a luat-o sora inainte, dar asteptam si nunta ta degraba…” Ce e aici, alergari peste obstacole, curse de cai, de mi-a luat-o inainte si trebuie sa recuperez?

Stiam din timp ca nu voi participa la aruncarea buchetului, fiind sigura de deznodamant, si oricum nu ma inghesui niciodata la prins, mi se pare un obicei cam stupid. Dar am fost fortata, practic, sa ma aliniez cu celelalte domnisoare. Buchetul a ajuns in mainile alteia, evident, iar indemnurile auzite in drum spre locul meu: „Ei, lasa….”, „Data viitoare…” menite sa ma consoleze, de parca as fi trait cine stie ce drama, m-au scos pur si simplu din pepeni.

Asa imi venea sa smulg microfonul din mana prezentatoarei si sa le spun:”Oameni buni! In primul rand, am 26 de ani, nu sunt chiar cu un picior in groapa, nu-mi mai puneti cruce. In al doilea rand, as fi putut fi casatorita de la 18 ani (si as fi avut deja vreo 3 copii, probabil), dar nu sunt, pentru ca asa am ales – acum ma felicit pentru asta – si nu voi fi prea curand din acelasi motiv. Iar in al treilea – sunt un om fericit. De ce insistati sa ma vedeti in randul celor cu pirostriile puse?”

Pentru interactivitate, poate as fi facut si un sondaj, eventual anonim, ca sa aflu cati dintre ei sunt multumiti de alegerea facuta si cat de fericiti ii face casnicia pe acesti ferventi promotori ai mariajului.

Dar n-ar fi suportat. Mai grav, n-ar fi inteles. Iar eu am o singura sora si n-am vrut sa-i stric sarbatoarea, care ar fi trebuit sa fie a ei, fara prea multe devieri in directia surorii ei mai putin conventionale si mai putin maritate.

Read Full Post »

Vara se masoara penisurile

Revistele pentru femei sunt pline de tampenii. Dar revistele pentru barbati sunt culmea!

Ieri am dat cu ochii de una pe raftul unui magazin. Pe langa pictorialul cu Cheeky Girls (trist, dar a venit si randul lor, se pare…) si inelul vibrator cadou, editorii s-au gandit sa o faca pe desteptii si sa le ofere cititorilor un „Penisometru”. Nu-mi pot imagina ce geniu al marketingului a stat in spatele ideii, dar merita premiul mare in categoria „Asa nu!”. Astfel, masculii cititori sunt invitati sa-si masoare penisul cu ajutorul „instrumentului” pus la dispozitie: pe o parte este gradat pentru a putea masura lungimea, in centimetri (desi numai in sistem metric nu sunt aia – parerea mea) si, in plus, e gaurit, deci presupun ca trebuie sa-ti bagi **** in el, la propriu, ca sa vezi daca grosimea din dotare corespunde standardelor celor de la FHM.

Dupa ei, sunt 3 dimensiuni posibile.
Prima gaura, cea mai mica, cu comentariul: „Daca incape aici, taie-l!” Nici mai mult, nici mai putin: harsti! si ai rezolvat „problema”.
A doua gaura, cu diametru care e mai mult decat ok, sentinta: „Esti ok, mediocrule!” Foarte incurajator, nimic de zis.
A treia e pur si simplu enorma, are imaginea unor buze rujate in juru-i, iar comentariul nu mai conteaza…
In concluzie: daca nu esti posesorul unui organ de dimensiuni exceptionale (anormal si inutilizabil, zic eu), pici testul.

As vrea sa nu iau in serios isprava FHM, dar stiind ca barbatii, o majoritate covarsitoare, sunt complexati de dimensiunile organului lor sexual (desi nu e cazul), cred ca asemenea initiative originale nu ii ajuta deloc.

Nu stiu ce parere aveti voi despre asta, dar eu, daca as fi barbat, n-as (mai) cumpara in vecii vecilor o revista care isi bate joc de mine pe banii mei. Si sper ca, in cazul in care „consumati” reviste de acest gen, o faceti doar pentru poze si postere, si nu luati de bune textuletele lor imbecile :)

Read Full Post »

Ciao, bella…

Imi place sa merg in cluburi. Nu foarte des, e drept, pentru ca fumul de acolo ma omoara, iar cluburile pentru nefumatori inca n-au fost inventate in Chisinau. Cand ma hotarasc totusi sa-mi pun plamanii la bataie, ma prinde dimineata dansand. N-am nevoie de alcool sau energizante pentru a ma simti bine, nu fumez (decat pasiv), nici macar nu agat (decat in cazuri exceptionale :P). Muzica buna sa fie, ca ne descurcam :)

Ultimele iesiri, insa, au fost tot mai dezamagitoare si am zis ca nu mai calc prea curand pe acolo.

Daca as vrea sa fiu draguta, as spune ca o buna parte a contingentului din cluburi sunt barbati trecuti de prima tinerete. Dar nu vreau, deci zic ca ultima data clubul arata ca sala de asteptare a sectiei de geriatrie, la naiba! Si daca iti trece prin cap ca nenicii din Chisinau au decis sa-si aminteasca de tinerete si au dat buzna in club, iti dai seama ca gresesti la primul „Ciao, bella!” languros auzit.

In timpul plimbarilor prin centrul Romei (dar si in restaurantele, pietele, magazinele italiene) acest ciao-bella are farmecul sau, ba chiar e parte indisolubila a spiritului local. Dar auzit in cluburile din Chisinau de la niste batranei libidinosi cu intentii clare, ma irita la culme.

Da, sunt italieni care au iesit la agatat la 2000 de km de casa. Stau la masa, pandesc, iar cand s-au saturat sa urmareasca potentiala prada, incepe vanatoarea. Si cu ce ies la inaintare? Cu ciao-bella. Nu e foarte original, dar de ce sa se osteneasca, daca au impresia ca sunt irezistibili oricum?

Nu-mi mai vine sa comentez. Turism sexual, lumea a treia, intelegeti voi. Stiu doar atat: pentru mine clubbing-ul nu va mai fi niciodata la fel. Si nici „Ciao, bella!”

Read Full Post »

Si totusi exista

Nu ca as fi avut vreo indoiala.

Dar pentru toti scepticii/habarnistii (si -ele) out there: ei bine, un (savant) italian curios a experimentat, studiat, explorat – banuiesc ca n-a fost usor, dar trebuia s-o faca cineva :) – si intr-un final glorios a demonstrat ca punctul G nu e un rod al imaginatiei (si ca nu exista doar in cuvantul „shopping„, cum glumiti unii).

Eu ma declar multumita de concluzia cercetarii: exista, dar nu in dotarile standard :), adica unele femei pur si simplu nu il au. Ceea ce nu inseamna ca trebuie negata existenta lui in general. Si nici ca cele mai norocoase dintre noi se vor limita la „valorificarea” acestuia, neglijand orice altceva, cum presupune doamna psiholog din stirea de mai sus.

Poate fi placut sexul si in lipsa punctului-minune? Categoric. Imaginatie si curaj sa aveti.

Doamnelor, felicitari! Domnilor, spor :D

Read Full Post »

Acum ca barbatii sunt dispensabili…

…adica nu mai sunt necesari pentru perpetuarea speciei, ar trebui sa renegociem conditiile convietuirii pe aceasta planeta.

Razboiul sexelor a luat sfarsit si femeile sunt declarate invingatoare. Pentru inceput, preluam titlul de „sex puternic”, ca doar ne putem inmulti fara aportul vostru pretios, beat that :P Voi puteti fi… „sexul celalalt”, de exemplu :) Asta pana va hotaram soarta.

Totusi, daca sunteti cuminti, poate ne mai gandim si decidem sa va pastram.

Deci fiti si voi mai draguti: nu mai intarziati, nu uitati sa sunati, nu scuipati in strada, nu asteptati sa ne rugam de voi sa duceti gunoiul si multe alte chestii marunte care ne-ar face (noua) viata mai frumoasa si (voua) mai indelungata :D

–––

Ah, si aviz stiristilor analfabeti care zilele astea au tot preluat prostia si au dat-o mai departe: se zice „procreare”, nu „procreere”.

Read Full Post »

Jos mainile de pe porn! :)

Unul dintre lucrurile care ma enerveaza la crestinii militanti e ca au impresia ca sunt in masura sa decida pentru toata lumea, ca doar sunt alesi, dreptcredinciosi, nu-i asa?

Altul e ca daca i-am lasa, ar interzice tot ce nu le place, adica multe lucruri bune :) Ii tot dau cu interzisu’ la stanga si la dreapta.

Acum scriu demersuri pentru interzicerea pornografiei. Bine, stiu ca nu e primul, dar cand vad pe bloguri pe care le consideram ok link-uri la opul acela (nu dau link, n-am nici un chef sa-i fac reclama), nu pot sa tac.

Oameni buni, nu vad cum va afecteaza faptul ca oamenii neinchistati de dogme si superstitii primitive aleg sa se uite la porno. Nu va folosesc televizorul, calculatorul sau banda de internet. Nu va acuza si nu scriu demersuri pentru obligativitatea pornografiei :) Nici macar nu va povestesc ce au invatat nou din filmele alea si ce au pus in aplicare :) You’re totally safe!

Daca vi se par mai tentante – ah, scuze, nu e un cuvant potrivit pentru crestini – mai corecte o viata sexuala searbada sau inexistenta, frigiditatea ca rezultat al „fricii de dumnezeu”, n-aveti decat sa nu va uitati la porno, sa nu faceti sex, sa nu pacatuiti nici cu gandul, sa postiti, sa marturisiti si alte asemenea ocupatii extatice recomandate de cartea cartilor :)

Iar pe ceilalti lasati-i sa traiasca asa cum le place si nu va mai faceti atatea griji pentru sufletele lor.

Chiar daca nu voi ajunge in rai (unde am auzit ca e mare plictiseala) eu aleg oricand religia: corpul uman e frumos, sexul e bun (uneori foarte :) ), filmele porno pot fi chiar educative. Amin :)

P.S. Pentru a evita intrebarile inutile, pentru cei care n-au trecut pe aici – nu, nu cred in nimic si nu sunt interesata de oferte.

Read Full Post »

Barbatii si feminitatea

Totul a inceput de la un post al lui morcoveatza care mi-a placut. Ma amuza cum isi fac barbatii probleme din nimicuri care le-ar putea periclita masculinitatea :)

Mi-am zis ca nu poate fi atat de grav, ca doar e iarna, frig, ne crapa buzele tuturor, ce dumnezeu?! Nu e o problema feminina, e unisex. Si, femeie sau barbat, se stie: daca ai o carie, mergi la dentist, daca ai matreata, te tratezi, daca ai pielea uscata, te hidratezi etc.

I-am intrebat totusi pe barbatii pe care-i cunosc (si care erau la indemana :D) daca li se pare ca folosirea „strugurelului” (la noi i se zice ‘balsam de buze’) e o chestie prea feminina pentru ei. Majoritatea au raspuns „da”! Deoarece: 1. nu vor sa aiba buze lucioase. 2. nu vor sa miroase „a domnisoara”. 3. nu vor sa fie prinsi cu „rujuri” asupra lor.

Le-am zis ca luciul dispare in cateva minute, ca exista si inodore, ca n-ar trebui sa se lase „perchezitionati” chiar de oricine :)

Sunt destul de greu de convins. Si nu inteleg, ce mare lucru? Ca doar nu mi-am permis „sacrilegiul” de a-i trimite la epilare, manichiura, tratamente faciale/corporale…

E vorba de niste lucruri simple, dar importante, pe care ar trebui sa le poata face fara a se simti emasculati. Caci e atat de placut:

– sa fii sarutata de buze ferme, dar catifelate,

– sa-l simti mirosind bine, fie ca e un parfum bun sau doar sapun,

– sa atingi un obraz neted, proaspat ras,

– sa-ti treci mainile prin parul lui curat si lucios,

– sa fii mangaiata de maini calde si moi…

Nimic din toate astea nu va face mai putin barbati. Ci doar barbati ingrijiti.

Deci, dragilor, purtati cu incredere in buzunar strugurelul. Si folositi-l.

Be kissable :)

Read Full Post »