Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Chisinau City’ Category

Schimbare la fata

Ma gandeam sa-mi mut blogul in casa noua, dar daca tot nu m-am mutat, am zis sa zugravesc putin macar :)

(mai mult…)

Read Full Post »

Cum era de asteptat, dupa atacurile furibunde ale PPCD-istilor la adresa ProTV Chisinau, astazi Consiliul Coordonator al Audiovizualului a refuzat sa prelungeasca licenta postului, care expira in 23 decembrie, gasind niste pretexte mai mult decat dubioase.

Nu zic ca ProTV Chisinau ar fi fara pata. Dar daca CCA ar incerca sa mimeze macar corectitudinea, primele posturi care ar trebui sanctionate pentru incalcari incomparabil mai grave ale legislatiei in domeniu ar fi Moldova 1, NIT si EuTV, unelte propagandistice prin excelenta.

Intr-o campanie electorala grea, insa, cantaresc mai greu „pacatele capitale” ale ProTV: (1) are o audienta deloc neglijabila, (2) ar putea influenta electoratul si (3) nu poate fi controlat de catre comunisti, deci trebuie sa dispara.

Read Full Post »

Fail

Tanar, modern si incitant, cu bani de la nemti. Sta doar o saptamana in oras si ma grabesc sa-l vad. E de genul celor care nu se ridica niciodata la nivelul asteptarilor mele, dar carora, desi nu au reusit niciodata sa ma impresioneze, le mai dau, periodic, cate o sansa. Pentru ca e dragut, pare promitator si – mai stii? – poate de data asta va fi diferit. Deci imi zic ca pot sa-mi permit din cand in cand cate o slabiciune si cedez tentatiei….

La prima vedere pare ok. Astept sa faca primul pas. Incepe timid, dar hotarat. Nu dureaza, pe parcurs se pierde. Nu-i mai inteleg intentiile, ce face si ce spune, unde vrea sa ajunga. Stangacia ii tradeaza lipsa de experienta. Si mai grav: nici un pic de imaginatie, banal si limitat. Ghicesc niste urme de idei, dar nu le pune in practica asa cum ar trebui. Incepe ceva si apoi abandoneaza. Ar putea exploata circumstantele atat de frumos, insa nu o face. Se comporta de parca ar controla situatia, dar nu reuseste decat sa para si mai penibil.

Se termina rapid si indecis. Multumit de sine, ma priveste insistent asteptand reactii.

Eu nu obisnuiesc sa aplaud asemenea prestatii. Confuza si dezamagita, plec.

De atatea ori mi-am promis sa nu mai pierd timpul mergand la teatru

Read Full Post »

Mi-am facut astazi datoria de cetatean roman si am votat. Spre deosebire de anii trecuti, de data asta a fost chiar simplu sa ajung in fata urnelor. Fara imbulzeala, fara cozi interminabile in fata ambasadei, fara ore de asteptare in frig – era chiar pustiu la noua sectie consulara din str. Ismail. Dar nu cred ca schimbarea se datoreaza organizarii impecabile a autoritatilor romane, ci se explica prin faptul ca multi dintre cetatenii romani de prin zona sunt domiciliati oficial in Romania, deci nu si-au putut exercita dreptul de vot departe de colegiile lor.

In plus, dupa o campanie nu doar anemica, ci aproape inexistenta, nu m-as mira daca multa lume nici nu a auzit cine candideaza. Cu cateva afise timide in centrul capitalei si cateva aparitii publice in compania lui Chirtoaca nu se face primavara.

Am vazut acum rezultatele exit-poll-ului, nu m-au surprins. Urmeaza sa vedem daca si cum vom fi reprezentati in noul parlament.

*     *     *

Cand m-am intors acasa, ma astepta o surpriza: am gasit in usa cartea lui Rosca, cea verde, despre Filat, „un gangster al tranzitiei care a pradat tara”. Semnata „PPCD contra coruptiei”, de fapt. Din aceeasi serie cu cea galbena, despre Urechean si AMN, evident.

Am vazut recent ca opurile astea se vand in oficiile postale si la chioscuri cu 10 lei. Nu voi comenta continutul lor, le-am parcurs pe diagonala doar pentru a-mi confirma ca aveam dreptate cand scriam ca materialele electorale ale crestin-democratilor sunt cele mai scarboase. Curios este altceva: descrierea CIP a cartii indica numele tipografiei PRAG-3 (intamplator, apartinand mai-marilor partidului) si un tiraj de 1000 exemplare.

Poate ar trebui sa ma simt onorata :) Eu si toti vecinii mei de bloc, care au avut „norocul” sa primeasca gratis cate unul din cele doar 1000 de exemplare. Right… Stiu sigur ca Posta Moldovei nu accepta spre distributie tiraje mai mici de cateva mii. Si presupunand ca nu doar pe mine incearca sa ma convinga sa-i votez, iar in fiecare bloc se difuzeaza cel putin cateva zeci de carti, un calcul simplu arata ca PPCD minte cu nerusinare despre tirajele lor.

Culmea ipocriziei: sa editezi ILEGAL carti care condamna coruptia si ilegalitatile comise de alti politicieni.

*     *     *

Dorin Chirtoaca, care nu are tipografie, se promoveaza prin mijloace neconventionale. Vedeti mai jos un feed amuzant de zilele trecute de pe Facebook:

Chirtoaca

Read Full Post »

Se tot vorbeste si s-a scris mult despre cainii maidanezi care au impanzit pur si simplu orasul in ultimele luni. Si nu sunt doar multi, ci si agresivi, astfel incat chisinauienii cer sa se faca ceva, deoarece se tem pentru sanatatea lor si a copiilor lor. Deocamdata, „solutia umana” a autoritatilor este de a-i prinde, castra si aduce teferi si (aproape) nevatamati exact in locul de unde i-au luat! De parca, vorba unui prieten, pericolul ar consta in apetitul lor sexual, si nu in faptul ca am putea fi sfasiati oricand de haitele lor organizate.

Dar ce ne facem cu cainii necastrati, nevagabonzi, dar la fel de periculosi? Mai bine zis, cu stapanii lor, mari iubitori de animale, adica cei care iubesc animalele mai mult decat oamenii, altfel nu vad de ce ar tine in casa aceste masini de sfartecat beregate de oameni nevinovati.

O reprezentanta de vaza a acestei tagme este vecina mea, o domnisoara trecuta de prima tinerete, care sta impreuna cu mama sa la parter, prima usa de la intrare. Mereu incruntata, nu saluta pe nimeni, pe mine nu m-a placut niciodata, desi n-am avut onoarea de a schimba vreo vorba. Marea ei pasiune a fost timp de multi ani un ciobanesc german – nu mi-a fost dat sa vad vreodata o fiara mai salbatica decat „cel mai bun prieten” al ei. Toti cei care mi-au calcat pragul in ultimii ani ramaneau inmarmuriti la auzul urletelor pe care le scotea cerberul din spatele usii cu nr. 1. Ori de cate ori il scotea la plimbare, il tinea in lesa, dar fara botnita, iar daca aveam nenorocul sa mi se intersecteze calea cu a lor, cainele se napustea spre mine cu o asemenea furie, incat imi ingheta sangele in vine si ma gandeam cu groaza ce se poate intampla daca intr-un anumit moment nu mai reuseste sa-l retina si scapa animalul. Pe cativa dintre vecini i-a muscat, multa lume din zona s-a plans, dar ea continua sa-l apere cu inversunare si sa il scoata la plimbare de cateva ori pe zi in aceleasi conditii.

Pana intr-o zi cand am vazut-o plangand in hohote si am crezut ca o fi vreo problema cu mama ei, batrana si bolnava. Apoi am aflat ca, de fapt, murise cainele. Nu stiu ce si cum se intamplase, dar eu am simtit o mare usurare. Imi venea sa dau de baut la toti vecinii. De sufletul raposatului, bineinteles :) Puteti sa ziceti ca n-am inima sau ce vreti, dar nu eram singura care se bucura ca si-a dat duhul fiara care ne terorizase atat de mult timp.

Insa iata ca linistea de care ne-am bucurat o perioada mult prea scurta se apropie de sfarsit. Vecina mea nu mai e in doliu, se pare: ieri dimineata am vazut-o „educand” un pui de ciobanesc german. Si stiu ce roade a dat dresura ei prima data…

Read Full Post »

12 cm

Vecinii mei de jos nu sunt prea happy zilele astea. Eu incerc sa nu exagerez, dar trebuie sa ma obisnuiesc cu pantofii mei noi (pe care ii voi purta duminica), deci mai exersez prin casa :D Port destul de rar tocuri, iar atat de inalte chiar n-am mai purtat de mult. Cred ca v-ar amuza sa vedeti cum trebaluiesc, duc, aduc, aranjez, rearanjez, etc. (mai sunt multe de facut pentru nunta surorii mele) incaltata cu pantofii aceia. Probabil dintr-o parte arata ca un intro interminabil al unui film porno de duzina, fara sa urmeze nici un fel de actiune :P Dar ma consolez cu gandul ca antrenamentele se desfasoara conform programului si nu s-au inregistrat accidente :)

Ar mai fi o problema: cred ca voi fi cam inalta si nu voi avea cu cine sa dansez :) Ramane de vazut.

O prietena mi-a spus ca daca as purta in fiecare zi, n-ar mai fi nevoie sa invat iar. Insa nu e pentru mine, mersi. Strainii care ajung in tara noastra sunt uimiti sa descopere ca ziua in amiaza mare fetele umbla imbracate prin oras in rochii de seara, cu machiaj de seara si, bineinteles, pe tocuri. Unele nici nu-si imagineaza ca ar putea sa iasa din casa fara acest „echipament”. Mai curios e ca si la iesirile foarte casual, la iarba verde, de exemplu, se intampla sa se prezinte astfel, am vazut de prea multe ori. Inteleg ca pe tocuri se simt mai feminine, mai inalte, mai suple, mai sexy… Dar sa te supui unui asemenea supliciu zi de zi, ora de ora, mi se pare pe cat de obositor, pe atat de nesanatos, ca sa nu mai zic de situatiile in care e de-a dreptul ridicol.

Ocazia cu care le voi purta eu fiind cat se poate de nobila, tineti-mi pumnii pentru tocurile care trebuie sa reziste toata noaptea, si eu pe ele :)

Read Full Post »

Ar trebui sa invat sa inot. Sau sa renunt la ideea cu bicicleta, caci investitia intr-o barca pare o idee mai buna acum. Una gonflabila, de purtat in buzunar, cum glumea un coleg. Categoric, nu poate lipsi dintr-un „survival kit” pentru viata in Chisinau, care arata astazi ca o mare involburata.

Daca o ploaie torentiala, care dureaza doar un sfert de ora, provoaca un asemenea dezastru in capitala, pot doar sa-mi imaginez ce ne asteapta pe viitor.

Nu fac mofturi, dar mi se pare „cam incomod” sa nu pot ajunge acasa decat traversand un lac ad-hoc cu adancimea de un metru, in centrul orasului. Si bine ca nu stau la parter, dar vecinilor mei de jos – saracii – le-a intrat apa in case.

Ce sa mai zic de culmea absurdului: doi oameni au murit inecati pe bulevardul Decebal? Incredibil.

In plus, Orange e mort si nu se stie cand isi va reveni. Dupa ce m-am chinuit fara rost sa dau un telefon sau sa trimit un SMS, iar colegii cu abonamente la concurenta nu aveau nici o problema, chiar in timp ce „ma luptam cu valurile” primesc un mesaj (credeam ca s-a rezolvat, dar nici dupa mesajul acela n-a mai functionat nimic) de la operatorul meu spammer: „Impreuna cu Orange sustinem persoanele afectate de inundatii. Trimite SMS si doneaza…” Bad, bad timing.

Read Full Post »

Ok, am inteles, se poarta galbenul. Pentru ca asa au decretat mai-marii modei de nu stiu unde, piesele de vestimentatie galbene sunt in vara asta „a must”. Dar, ca de obicei, tendintele sunt prost intelese pe la noi si se exagereaza. Daca iesi in oras, oriunde ti-ai intoarce privirea, vezi fete (si nu numai) imbracate in galben cat cuprinde. De la pantofi pana la varful unghiilor, totul a devenit galben.

Am intalnit zilele astea o colega de facultate pe care n-o mai vazusem de mult. Imbracata in galben, evident. „Si tu, Brutus?” am intrebat-o. S-a amuzat si a zis ca are toata garderoba de vara in aceeasi culoare, pentru ca „daca nu porti galben, nu existi”.

Cu gandul sa-mi cumpar un tricou, am intrat intr-un magazin, unde am gasit peste 20 de modele, n-am numarat mai departe. Mai trebuie sa zic ce culoare aveau?

Am mers recent la un eveniment – toata marea aia de oameni arata ca un lan de rapita…

Hello-o-o! Mai exista si alte culori! Oare asta inseamna moda? Uniformizare si… ingalbenire? Probabil unii (multi) se simt impliniti doar daca arata la fel ca ceilalti si pot fi fericiti doar daca se contopesc intr-o masa galbena oripilanta.

Am si eu geanta si sandale galbene, care chiar imi plac. Pacat ca nu le pot scoate din casa.

Read Full Post »

Imi place sa merg in cluburi. Nu foarte des, e drept, pentru ca fumul de acolo ma omoara, iar cluburile pentru nefumatori inca n-au fost inventate in Chisinau. Cand ma hotarasc totusi sa-mi pun plamanii la bataie, ma prinde dimineata dansand. N-am nevoie de alcool sau energizante pentru a ma simti bine, nu fumez (decat pasiv), nici macar nu agat (decat in cazuri exceptionale :P). Muzica buna sa fie, ca ne descurcam :)

Ultimele iesiri, insa, au fost tot mai dezamagitoare si am zis ca nu mai calc prea curand pe acolo.

Daca as vrea sa fiu draguta, as spune ca o buna parte a contingentului din cluburi sunt barbati trecuti de prima tinerete. Dar nu vreau, deci zic ca ultima data clubul arata ca sala de asteptare a sectiei de geriatrie, la naiba! Si daca iti trece prin cap ca nenicii din Chisinau au decis sa-si aminteasca de tinerete si au dat buzna in club, iti dai seama ca gresesti la primul „Ciao, bella!” languros auzit.

In timpul plimbarilor prin centrul Romei (dar si in restaurantele, pietele, magazinele italiene) acest ciao-bella are farmecul sau, ba chiar e parte indisolubila a spiritului local. Dar auzit in cluburile din Chisinau de la niste batranei libidinosi cu intentii clare, ma irita la culme.

Da, sunt italieni care au iesit la agatat la 2000 de km de casa. Stau la masa, pandesc, iar cand s-au saturat sa urmareasca potentiala prada, incepe vanatoarea. Si cu ce ies la inaintare? Cu ciao-bella. Nu e foarte original, dar de ce sa se osteneasca, daca au impresia ca sunt irezistibili oricum?

Nu-mi mai vine sa comentez. Turism sexual, lumea a treia, intelegeti voi. Stiu doar atat: pentru mine clubbing-ul nu va mai fi niciodata la fel. Si nici „Ciao, bella!”

Read Full Post »

Centrul Chisinaului, o straduta mai laturalnica, unde nu exista trotuare. Eu si colegele mele mergem sa luam masa. Una dintre ele este insarcinata, deci nu ne grabim. De dupa colt apare o masina alba. Are suficient loc sa treaca, ne ferim mai spre margine, totusi. Cand ajunge in dreptul nostru, baga viteza si isi face vant spre noi, fara nici cea mai mica intentie de a opri sau de a schimba directia. Sarim care incotro in ultimul moment, speriate. A fost cat pe ce… Valentina e cea mai speriata, mai ales pentru copil. Raikkonen-ul autohton incetineste cat sa ii putem contempla ranjetul satisfacut si demareaza in tromba. Mda, good job, retardatule! Ma uit dupa el si constat ca are placute de inmatriculare speciale, cu seria Ministerului de Interne.

Multumim ministrului brand-new al internelor pentru initiativa de a interzice geamurile fumurii, astfel putem sa-i vedem la fata pe agresorii rutieri cei mai prolifici si lipsiti de scrupule – politistii. Poate se gandeste si sa mai trieze personalul, in urma unor examene psihiatrice, eventual.

Intre timp, aveti grija in preajma maniacului cu numarul MAI 9121. Si nu numai.

Read Full Post »

Older Posts »